De ce tari mici pot si Romania nu. La fotbal si aiurea

Islanda are vreo 330.000 de locuitori. Tara Galilor, vreo 3 milioane. Croatia, 4 milioane si ceva. Portugalia, 10 milioane.

Romania are 21 de milioane.

Si totusi, tarile astea mici sunt acum mult peste noi din punct de vedere fotbalistic. Portugalia dintotdeauna, Croatia de vreo 20 de ani. Produc fotbalisti mai buni (poate cu exceptia Islandei, care compenseaza insa altfel). Multi fotbalisti mai buni decat ai nostri.

Romania, o tara cu o populatie maricica in Europa, este o tara mica din punct de vedere fotbalistic. Si nu numai. Putem sa ne uitam la universitati. La afaceri. La ce vreti.

De ce?

PENTRU CA O MARE PARTE DIN POTENTIALUL ROMANIEI ESTE IROSIT. Jumatate din populatia Romaniei, cea care locuieste la tara, are posibilitati mici de a se afirma. Si o buna parte a celei care locuieste la oras. In fotbal sau altfel. E vorba de saracie si de lipsa infrastructurii. Iti mai arde de fotbal cand tu trebuie sa lucrezi la camp sau cand nu ai ce-ti trebuie? Iti mai arde de fotbal cand nu ai vreo echipa in preajma si ar trebui sa faci o naveta de 30 de kilometri pentru antrenamente? Cum am mai zis, asta nu e doar despre fotbal. Gandeste-te la IT. La educatie. La mai toate lucrurile.

Peste toate astea mai e ceva important, ceva care nu se masoara material.

E vorba de mentalitate. Pe de o parte ceea ce se numeste „capital social”, adica abilitatea de a lucra in echipa in mod eficient, de a-i ajuta pe altii si de a putea construi impreuna ceva.

Pe de alta, o atitudine de invingator. Iar astea doua nu se schimba usor. Provin din istoria noastra, din complexele noastre si din lipsa unei educatii despre reusita, atingerea scopurilor si tot ce tine de asta.

Pana nu vom rezolva chestiunile astea, vom ramane tot o tara mult, mult mai mica decat suntem in realitate.

De ce am fost buni la sport pe vremea comunistilor?

Motivul e simplu: Regimul comunist a investit disproportionat de mult in sport comparativ cu celelalte domenii. A investit strategic, ca parte a strategiei sale de propaganda. Mesajul era: „Da, nu se gasesc multe, nu avem libertate, dar avem mandria de a fi cei mai buni din lume”.

Dupa caderea regimului comunist nu s-a mai pus atat de mult accent pe sport, asa ca nu doar acea jumatate blocata nu a mai putut fi folosita pentru a scoate sportivi, dar s-au pierdut talente si din randul celor care ar fi avut ceva mai mult acces.

Si am ajuns aici.

Share This:

Lasă un comentariu

Close