Vina

Vina e foarte importanta in viata. Foarte importanta. Nu se vorbeste despre ea, dar este.

Pentru ca ramane acolo, in colturi ale sufletului, si te controleaza fara sa stii. Si iti mai da si o vulnerabilitate pe care altii o pot exploata.

Spre exemplu, unii dintre cei mai zelosi, ticalosi, sangerosi comunisti erau fosti legionari.

De fapt, vina reala sau inoculata este un instrument al controlului totalitar. Asta de la state pana la relatii. Incercand permanent sa il faci vinovat pe unul, incerci sa il vulnerabilizezi si sa il controlezi.

Uitati-va la comportamentul unora care au servit sau servesc cauze ticaloase. Par obsedati de propria vina, tocmai prin felul in care o neaga. O forma de negare e sa gasesti pe altul mai vinovat decat tine. Nu conteaza ca esti un complexat care s-a ocupat de manipulare in Guvernul Ponta si care (hai ca asta chiar e de ras!) vede ipocriti si ticalosi peste tot, unul care a tras cu sufletul pentru Elena Udrea si acum incearca sa umfle orice mica eroare a „cui trebuie” pentru a o diminua pe a lui sau unul care a facut presa prin batista pentru tot felul de jeguri de moguli.

Placerea e sa gasesti ipocrizia la altul. Vina. E ca o exorcizare. Nu doar ca unul greseste, e vinovat, dar mai si ascunde, nu? Vina altuia te poate absolvi, imaginar, de propria vina. O poate ascunde, in ochii altora sau chiar in proprii ochi. Sau o poate face mai mica. E ca un drog.

Iti poate da impresia ca te-a salvat. De fapt, e doar o confirmare ca te controleaza total. Pentru ca vina dispare greu. Daca dispare vreodata si nu cumva e, de fapt, doar acoperita.

Share This:

Lasă un comentariu

Close